Dorin treinu
Opere alese
\)ol. 3
Teologie entru azi
Bucuresti
2011
Dimensiunea cuvdntului
(vol. 2, poeme, 1997)
Poema gdndurilor
dedicata
Marinelei Buturuga,
pentru sinceritatea
cu care m-a imbra^i§at.
Stau la marginea lumii
intr-un gol imens.
Mana mea atinge acest
gol enorm §i se intoarce
la sine, pentru ca nu are
unde sa cada.
As. dori sa cada undeva
§i mana
§i piciorul
§i gandul.
Dar gandul nu le lasa
sa cada.
El le ajuta sa fie
aproape de mine.
Privesc §i nu vad nimic.
Totul este intuneric.
Totul este un gol
de intuneric.
Alerg din loc
dar nici nu ma mi§c.
Am impresia ca sunt
dar nu sunt.
Incerc sa ^ip
crezand ca m« poate auzi
cineva.
Dar nu ma aude nimeni.
Cred ca nici nu exista
cineva care sa ma audd.
Decat mana mea,
ochiul meu plans,
ritmul inimii mele
ma pot auzi.
Numai ele ma pot auzi
§i ma pot face fericit.
In^elegerea lor imi
da incredere in in^elegerea mea.
Visez un vis §i, cand ma trezesc,
ele imi dau increderea ca /-am vwa/,
ca 1-am putut visa.
Mana mea se alunge§te
prin gol §i ma prinde de suflet.
Sufletul meu se alunge§te
pe umarul meu §i ma face
sa inieleg.
Privesc golul din mine,
din fa^a mea §i din spatele meu:
un imens gol neutru.
El nu face parte din nicio existen^a,
cu toate ca eu il ating
§i cu palma,
§i cu piciorul
§i cu ochiul.
Daca l-am atins
inseamna ca el exista
§i nu ar putea sa nu existe,
daca el este.
Calc cu piciorul in gol, dar golul imi
sprijina piciorul, chiar mi-1 apara.
Ochiul meu se pierde
in gol, dar pierzandu-se,
el se regase§te pe sine.
E ca o intoarcere acasa.
Simfi ca vrei sa te intorci,
insa e§ti deja.
Sim^i ca vrei ceva,
dar deja ai acel ceva.
Nu te mai doare ca
nu e§ti acasa,
pentru ca tu e§ti acasa
§i nu te mai supara
ca nu ai ajuns,
pentru ca tu ai ajuns deja.
Gandul meu exploreaza
golul §i il simte
prezent.
Nu e o inchipuire golul!
E cat se poate de real,
pentru ca il gandesc ca existdnd.
Exista deja un gol
iar eu il gandesc de doua ori.
Exista deja un gol
iar eu il gandesc
doar odatd,
pentru ca odata
exista un gol §i
nu de doua ori.
Matematica, de exemplu,
aici, se exclude.
Nu este normal
ca sa se masoare un gol,
cand exista unitatea zero.
Golul il contrazice pe zero
aratandu-1 ca neexistdnd.
Zero arata un plin,
o linie care confine
un con^inut,
pe cand golul arata un inexistent
cu o existen^a fara margini.
Zero devine astfel
ca ceva care create,
pe cand golul
este ceva static.
Zero create la infinit
in sine insu§i,
pe cand golul
este dintotdeauna acela§i.
De exemplu,
ce matematica m-ar ajuta acum?
Matematica aerului
n-ar putea face
fafd imponderabilita^ii.
Matematica marului
ar fi prea compacta
pentru o astfel de logic a.
Matematica omului
ar fi prea utilitard
pentru o astfel de
matematica.
Dar nu te po^i gandi
la matematica cand trdie§ti.
Cand e§ti in mijlocul
focului nu mai e timp
sd te gdnde§ti
la pasari,
la insecte
sau la cai albi.
Cand e§ti in foe
nu te mai gande§ti la nimic
concret.
Concretul focului exclude
logica gandului.
Gandul se mi§ca intre
un posibil §i un probabil.
El ia o forma de cifra
sau o forma de litera
sau o forma de §arpe.
Pentru el e tot una sa existi
sau sa nu existi.
Gandul traie§te §ifara gdnd
dar nu §ifara om.
Omul naste gandul dar gandul
face sa exist e omul.
Gandul da curs vie^ii omului.
Gandul §tie ca el este.
Cateodata el §tie ca nu este.
Probabil ca nu se §tie
in intregime.
Intregul are nevoie de parte
ca sa-§i dea seama despre sine.
Daca iau intregul §i il tai in par^i,
inevitabil, partea poarta intregul.
Intregul este un inteles plin.
Partea este un infeles.
Din aceasta cauza nicio parte
nu este fara nicio
parte.
Precum un gand nu este
fara niciun gdnd sau
dupa cum sfar§itul unui cuvant nu este
fara inceputul unui cuvant.
Fiecare inceput
isj are un sfdrsit
dar fiecare sfar§it
are mai multe inceputuri.
7
Daca inceputul golului
a existat dintotdeauna
atunci golul este dintotdeauna.
Daca el a inceput sa existe,
atunci el nupoate exista.
Atunci el nu exista.
Golul nu exista!
Afirma^ia teoretica
nu ma ajuta, atunci cand
e vorba de practica.
Cand, practic, fac un lucru,
atunci nu mai exista,
practic, nimic teoretic.
Este ca §i cum ar fi un altul
in locul meu, care sa umble prin gol.
Ca §i cum un altul, care as. fi eu,
mi-ar urma in gol
§i ar vorbi cu mine din gol.
Mana mea s-ar lini§ti langa mana lui.
Sufletul meu s-ar impreuna
cu sufletul lui.
Din aceasta cauza
pornesc cu mersul
ca sa vad
intinderea golului.
Dar golul se face mai infinit
cu cat eu incerc sa mi-l infeleg.
Fac un pas sj nu ma mi§c de pe loc
§i golul se amplifica cu inca un infinit.
Daca fac alt pas
se amplified cu inca un infinit.
Infmitul golului se mare§te
pana la infmitul infmitului.
Este ca §i cum ai merge
§tiind ca nu po^i sa stii
niciodata unde mergi.
Fac pa§i,
care sa-mi demonstreze
ca. pot sa inieleg.
Nu ma mai gandesc,
daca ma mai pot intoarce.
Acest lucru este
deja o fried prestabilitd.
Este cert ca nu ma pot
intoarce singur §i cu de la mine
mers.
Fac pa§i, ca sa inieleg §i
nu dau de nicio certitudine
a ra^iunii.
De fapt nu §tiu, daca
totul este atat de rational pe
cat pare.
Gandesc cateva zeci
de ore §i apoi imi dau seama
ca nu am
gdndit deloc.
§tiu foarte bine insa, ca
in acest timp am gdndit.
Imi revad insemnarile,
paginile citite,
randurile subliniate.
Dar. . .nu mai §tiu, daca
am gdndit sau nu.
Stau §i ma gandesc
despre ce am gandit
§i nu pot sd certific acest lucru.
Este ca §i cum «« asfi eu.
Este ca §i cum altcineva
venind ar fi citit,
apoi ar fi plecat
lasandu-mi mie
greutatea de-a-mi
aduce aminte.
Am uitat de tot.
Uneori uit §i
de mine insumi
crezand ca nu exist.
Fac pa§i crezand ca
nu-i fac.
Miros flori de camp
crezand ca nu sunt/Zon
§i ca, de altfel,
«« exw?« nimic.
Vreau sa-mi dau seama,
daca realitatea este re«/<5
sau nu este reald,
daca eu exist
sau «m ejcwf.
Cand md gandesc uit ca
mai exista §i intrebarea
§i gdndirea
§i rdspunsul.
Gandesc totul
a§a cum ar fi
10
sa fii fost numai gdndire,
precum timpul
nu ar mai fi fost decdt timp.
Din aceasta cauza
simt eel mai acut golul
ca existdnd.
Alerg prin gol zile intregi.
Uneori cred ca ma lovesc
de sfdrsitul golului
§i ca ma rdnesc
incercand sa ies la lumina.
§i atunci parca
prind mai multa putere
§i cred §i eu insumi
ca existd lumina.
Stau adesea §i ma intreb
cum este lumina
§i nu pot sd-mi explic.
O aseman cu mine,
cu o floare de mac ro§ie,
cu un greiere
mic care canta in iarba.
Ba o aseman §i
cu muza mea cea frumoasa,
cu zambetul ei,
cu glezna ei,
cu mirosul sanului ei.
Stau §i ma gandesc, daca
nu este ca una dintre ele.
Stau si ma gandesc,
daca nu ar fi ca una din mine.
11
Dar nu am certitudinea
ca are vreo forma
sau vreo culoare.
Imi inchipui sentimentul meu
sub^iindu-se ca o coarda §i,
deodata, vibrand a§a de puternic
incat simt ca explodeazd.
Imi inchipui sufletul meu
atat de fin, ca poate trece printr-un ascu^is.
de sabie, fara sa se poata
tdia la mana.
Imi inchipui gandul meu
atat de temut, ca sperie un alt gand
printr-o singura privire.
Dar nu pot sa gandesc
cum este o lumina,
cum este lumina,
lumina...
De curand am sim^it lumina
ca §i cum ar fi numai un fluid sau
un cristal strdlucitor
sau un efluviu
de lava.
Dar nu §tiu daca este a§a
precum este.
Nu § tiu daca este a§a
precum vrea ochiul meu
§i sufletul meu
§i gandul meu...
Golul poate fi luminal
Lumina poate fi dincolo
de intunericul cu care ma
acopdrl
12
Exista intuneric!
Exista luminal
Ma intreb de unul singur
§i tot singur nu-mi
pot da raspunsuri.
Nu am unde sa cer,
la nimeni pe care sa-1 §tiu,
sa-mi dea ceea ce nu pot sa inieleg.
Din gol nu pot iesi ca din intuneric.
§i cand intru in intuneric
nici nu mai §tiu ca sunt.
Mai am doar amintirea ca aveam un ochi,
o mana, un sambure de piersica
§i o lamaie pe masa unde scriu,
o cea§ca de cafea din care beau
§i o coala de hartie pe care scriu
laintamplare 1 ...
1 Poemul fluviu continua. ..Aici am redat doar 10 foi manuscriptice din cele 16 ale sale.
In acest poem am vrut sa-mi imaginez cum gdndeste un om, in afara Revelajiei divine,
existenfa ca totalitate §i existenfa de sine. Si mi-am dat seama ca poate spune numai
lucruri banale despre sine sau ca nu prea are ce sa spuria despre sine.
13
Femeia in contur negru
2
dedicata lui Picasso
Ea avea trupul in
contur negru.
Pe san avea o pata
de deznadejde.
Privirea ei
plina de spaima
ma incolfise.
Inlemnisem traind
langa umarul ei.
Era rece ca un viscol.
Langa cre§tetul ei,
prin noi, trecea singuratatea.
Nu ma puteam
vorbi cu ea,
nici ea cu mine.
A§teptam o moarte
ca sa ne scape.
Ochiul ei era
deznadajduit.
Al meu nu mai spera,
nu mai spera nimic 3 .
A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Pablo_Picasso.
Aici am
tabloului.
3 Aici am descris interiorul unui tablou picassonian. El reprezinta vernisajul poetic al
14
Preludiu clasic
Este o zi de iulie
cu Beethoven 4
cantand la pian.
Eu sunt pierdut
in orbirea parului ei.
Nu mai exista decat mainile
noastre pe sunete.
Se pierd
toate rasucirile mele
in lumina.
. . . §i tu, atat de
induratoarel
4 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Ludwig_van_Beethoven.
15
Regretabil pentru noi
Ne dam seama
ca suntem efemeri
pe masura ce ne dam
seama.
Ne dam seama ca stelele apun
pe masura ce vedem
stele apunand.
Ne dam seama ca frunzele,
oarecum frunzele au toamna lor,
cand nu mai avem timp sa ne gandim
la nimic,
decat la lini§tea suprema.
§i tot ce facem,
facem prea tdrziu.
Din regretele noastre
mai raman doar oase stinghere
§i vise neincepute.
Acesta este pre^ul pe care
ilpot da muritorii:
sa viseze ca
nu vafi astfel.
16
Indr ago stir e defiecare zi
E§ti mai inalta ca
privirea mea.
De cand te vad
pari mai subfire
la trap.
Motanul alb,
de uimire, a tacut.
Au scar^ait pietrele
pu^in,
la inceput.
Apoi, ca un matisse 5 ,
cumplit m-a durut
linia ta de pe trap.
5 Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/Henri_Matisse.
17
Peregrinare
Nu mi-am scris
inca legenda. . .
De aceea am
nastere far a
pre}.
Sunetul cocorilor
QSteflamdnd
de dispre^.
Dintr-o parte
spre alta
ma-ndrept.
Am doar cuvinte
prea pline
in sufletul de dor
ca s-astept.
Am sabii, adanc infipte,
in talpi §i in umeri.
Am iubite de mult parasite
§i mor^i inca nepldnsi.
Un cantec pribeag
imi este consoartd
§i mama.
De multe ori
am vrut sa-mi schimb
drumul precis .
Am vrut sa-1 vand pentru
o cina ca Esav.
Mai aproape-mi
se face eternitatea
de trup.
18
Nu mi-am scris legenda:
abia am inceput. . .
19
Poem optimist
Se aprinde o lumina
in ochii singurata^ii.
Clopotele parca au
incetat sa bata.
Lafel §iploaia...
Doar sufletul meu
mai este inca bolnav
de febra.
El viseaza perfectiunea.
Sufletul meu
viseaza ce inseamna
afi durere.
Cu ochi de barbat,
mai sunt inca tdnar
ca sa pot privi.
Trupul meu nu a
imbdtrdnit de cuvinte.
Simt ca sangele
meu ma mai vrea.
Visez cu mana mea
o lini§te.
Lini§tea insa se
lasa a§teptata.
Ochii intunericului
imi §optesc cele trei cuvinte
secrete ale vie^ii.
20
Pleddnd pentru ce mai existd
Cand nu se mai stie
ar fi trebuit
spus.
Jine minte!,
ar fi trebuit spus.
Cuvintele nu se
vor termina.
Infinite sunt
cuvintele, ca §i cuvintele
care nu sunt cuvinte.
Intotdeauna mai ramane
de spus despre
cele din urmd.
Poetul nu mai
are timp sd
le spund.
Daca el nu le spune
nespuse vor fi.
Poetul e o pas are rard.
El este eel care transcende
timpul
pentru a ramane.
In urma lui se astern
foi, versuri,
puncte puse.
Jine minte!,
ar fi trebuit
sa se spuna.
Cuvintele abia
21
se nasc.
Ele nu mor a§a de curdnd,
ca timpul acordat
unei vie^i.
Ramane umbra
viefii pe foile scrise,
pe versuri,
pe punctele puse.
Ai putea sd-mi
revezi chipul
§i pofi sa faci acest lucru,
daca-mi simfi cuvintele.
Eu ma simt in
fiecare cuvant.
Nu mai pot fi
despdrfit
de cuvinte.
Cuvintele,
odata rostite,
se rostesc apoi pe ele insele
§ipe mine insumi.
Precum aerul expirat ramane
cu ceva din mine,
a§a sunt §i cuvintele.
Cuvintele imi sunt
din mine.
Ar trebui spus:
Jine minte!
22
Povestea capacului dintr-un pare
In parcul toamnei
sta copacul cu o
varsta bdtrdnd.
A§teapta, desigur,
a§teapta o noapte
plina de stele.
Ochiul lui a vdzut
multe ce pot fi spuse.
Mintea lui a gandit
multe ce nu potfi spuse.
Sta §i asteaptd copacul,
semnul nu §tiu carui
prieten vecin
ca sa-1 salute.
Dar salutul intdrzie,
cum poate intarzia
§i femeia pe care
ai iubit-o.
Salutul intdrzie,
undeva, intre mine §i
tine.
Calatorii grabi^i,
du§i de valul
existen^ei,
il ignora.
Batranul copac i§i
ridica,voios, palaria.
Ii saluta pe to^i.
Pe el...niciunul.
23
Nu conteaza!
El a inva^at acest
lucru de la paring lui.
Ace§tia, la randul lor,
de la parin^ii parin^ilor lui §i
tot a§a, panacand...
Era o zi frumoasa,
potrivitd pentru
o zi de ramas bun.
I§i mai ridica odata palaria,
cu aceea§i voio§ie.
Ii saluta pe to^i incd odata.
Mai privi, undeva,
in galaxia beta,
o stea care cadea
§i pe care
o privea mirat.
-Steaua?!...
-Da!...
Steau cazuse
in sufletul lui §i-i
provocase inchiderea ochiului
§i a buzei
§i a principiilor lui pline
de bun sim^.
§i a§a, astfel, batranul copac,
incepu ca sa ma priveasca,
de aici incolo,
cu ochii lui plini de pdmdnt,
spre o stea,
care de mult
era apusd.
24
Gustul disperdrii de a spune
scrisa pe vocea lui
§i dedicatd maestrului
Florin Piersic 6
Oglinda!
Rama rupta §i
ochiul insingurat
nu se mai pot
cunoa§te.
Ei nu se mai
striga pe nume.
Cine va spune
adevarul nostrul
Cine va spune adevarul meu
§i al tau, oglinda?
Nu crezi ca via^a noastra
nu poate fi
spusal
Nu crezi, ca lumina noastra,
despre lumina noastra,
nu se poate
spune nimicl
Eu ma privesc in tine,
tu te prive§ti prin mine.
§i nimeni nu ne
poate in^elege.
Nimeni, absolut
nimeni.
1 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Florin_Piersic.
25
Nici tu, cerule,
nu ne §tii cum ne cheama?
Daca ai §tii
ne-ai zambi...
Nu este, nu, nu este fachirism
§i nici magie, oglinda!
Tu ascunzi ceva,
care, in ochii mei,
se poate citi.
Sau...nu §tia^i ca
adevarul,
adevarul sufletului se spune. . .
prin ochil
Oglinda poate fi sparta
dar ea ramdne.
Imaginea ei ramane
in mintea mea
§i, prin ea,
ma privesc.
Cine poate spune
contrariul?
Disperarea din mine §i din tine,
lipsa aceea de cuvdnt,
infrigurarea aceea de viafd,
noaptea a.CQ&a.prelungd,
care seamana
a intuneric . . .
Cine va spune
aceste cuvinte,
cum le spunem noil
Cuvinte simple
dar disperate,
cuvintele noastre.
26
Ele nu mai fac parte
din vocabularul vreunei limbi.
Ele fac parte
din limbajul durerii,
al mor^ii,
al disperarii.
Spune^i-mi cuvdntul,
care sa ma faca
fericitl
Va dau iubirea mea. . . spune^i-mi-l !
Dar voi. . . 1-a^i gasit?
V-a^i manjit
de sangele lui?
V-a^i spalat pe din^i
cu balele lui ro§ii,
de moarte vanata,
prapadita?
Atunci vre^i sa-mi vinde^i rufe
murdarel
Ce hofi 2l\\ devenit cu to^ii !
§ti^i sa va preface^ ca infelegefi,
ca §tifi,
ca simfifil . . .
Dar nimeni nu §tie\
Nimeni nu §tie adevarul!
Adevarul e privitul meu,
al meu, in oglinda,
pe care nu-l infelegefi. . .
in^elegeti?
27
Este privitul care
trece pe langa
sufletul meu
mort de a§teptare.
28
Cdntecul poetului
Parafraza interioara
dupa
'noi nu suntem geniali. . ."
n
al lui Nichita ,
poem
care e o ironie geniala.
Nu sunt frumos,
sunt sublim.
Sub mana mea
un vdnt se a§terne
din plin.
Am ochiul plin
§i umplut
cu prea plin.
Astazi este un inger,
maine este
un chin.
Nu sunt frumos,
sunt sublim.
In redingota, un soare,
facut din cuvinte
invie din serin.
Iar noaptea,
pasarile devin acvilini;
nu sunt frumos,
sunt sublim.
Incerc sa provoc
via^alajoc,
sa rup necunoscutului
7 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Nichita_St%C4%83nescu.
29
o via^a,
un loc.
Ma distrez de moarte
cand privesc,
acea infundatura
ce nu are pre{.
Nu sunt frumos,
sunt sublim.
Pamantul i§i a§teapta
mdncarea,
i§i a§teapta ospdiul
iar eu intorc
brazda cu aripi
spre luna.
Cant ca im trubadur
§i am vis de nesuportat,
tocmai de aceea sunt
neimpdcat.
Vreau sa dau inapoi
demnitate la timp.
O ordine din praf
sa smulg
§i perfeciiune sa fac.
De mijloc,
incet,
ma ridic,
cand lovindu-ma de stea,
cad spre na§terea mea.
Ma ridic §i pun mana
pe cuvant.
Nu sunt/r^mcs,
sunt sublim.
30
In culori de alb
§i de negru ma imbrac.
Sunt jumatate vant cules
din arbori.
Nu sunt frumos,
sunt sublim.
Am pe inima
ropot de cai,
ropot
venit din Rai,
chiar din Rai.
Nu sunt frumos,
sunt sublim,
chiar §i atunci
cand apuc
disperarea de maini;
chiar §i atunci cand ma cert,
prin stihii,
cand imi uit nemurirea,
cand geniul meu
este ars de magii.
Cand filosoful ma cearta
§i estetul ma-nfrunta
§i atunci sunt sublim.
Port in mine
camasa rupta
§i aripile zdrenfuite.
O disperare,
o inserare o due
peste paduri de inserari.
Nu sunt frumos,
sunt sublim.
31
Nu ma ascund
de gheara panterei
§i nici de §acal.
Pe linialui afi
eu nu sunt frumos,
sunt sublim,
port in mine un
dans beduin.
Eu nu sunt frumos,
nici nu vreau.
Sunt sublim.
32
Orafie de nuntd
Am doi ochi de iarba
ca o mana-n crestet,
sufletu-mi pe arbori,
sta ca un descantec,
Tavalugi de vise
peste fruntea-mi aspra,
tree incet, ca norul,
de pe-ntinsul prund.
Ma-ntalnesc cu fml
celui ce murise,
ma-ntalnesc cu lacrima
din foi,
Langa inserarea,
cu acorduri triste,
pldng langa descantec
pentru amandoi.
Fiul trist sepldnge
de murirea noud.
Eu ma plang de steaua
care mi-a rdpit,
Lacrima din foi,
via^a mea de-o via^a
§i refrenul trist:
poetul sta pldngdnd.
33
Oprire a unei sacrificdri
Nu sacrifwaii pasarea!
Zborul ei trebuie lasat
inpacel
Nu va cumparati sangele
cu sangele victimei!
Pe maini va va ramane
semnele visului ei,
va va ramane
ghearele na§terii ei,
ciocul ei disperat
de a nu muri.
Nu sacrifica^i pasarea
pentru o idee !
Via^a nu are pref
§i nu are nici sdnge.
Opri^i acest atentat
asuprapasarii!
Omora^i-va lucrurile
care nu va apartin !
Omora^i-va dublura
de cuvinte!
Pasarea e facuta spre afi.
Nu sacrifica^i pasarea !
Fie-va mila de
aripa ei\
34
Prietenii poetului
frunzele iubirii
din sange.
Romanul -
pasdrea poeziei traversand
infinitul.
Cartea - seminfe
de inserare cu
clar de lima
patern.
35
Vorbirea lemnului
cu sufletul ierbii -
clipa sculptata.
Pasarea cu aripi
de lacrimi albe -
mama poetului.
Singurul dor
al poeziei romane
poetul insu§i.
36
Ragetul cerbului in
inserarea toamnei -
bunicul meu.
Mugetul caprioarei in
amurgul stelei -
bunica mea.
Copacul cu frunze
de pasari ro§ii -
fatal poetului.
37
Alunecarea clipei pe
coada calului verde -
versul.
Crucificare pe
sangele melcului alb
verigheta mea.
Cel care §tie unde
duce insingurarea -
strainul.
38
Sanul tau - inserarea
cazdnd in inima
mea bolnava.
39
Ciclul germindrii
Intre seminfe numai noi
doi eram de iarbd.
Ne nascuse o diminea^a
cu trap de femeie.
Sufletele ni se imperecheasera
in apele inserarii.
A§a ca ne nascuseram
jumatate iarbd,
jumatate uitare.
40
Conturul cu umbre
Cuvantul cu masca
§i cuvantul/#r# masca au adormit.
Iubirea ta min^indu-ma
langa diminea^a...
Amandoi tristi,
intre doua vie^i
ale §oparlei.
Singur, citindu-mi
cuvintele
pe lacrimi;
tu - singura,
femeie in noaptea
vie^ii.
41
Cutia Pandorei
Cercelul frimzei
viseaza sub copita
calului de amiaza.
Tresare copacul
de lacrimi
prin trupul femeii.
Gandul inserarii
cade in umarul ei
Strang ca o toamna.
Cuvintele se indragostesc
§i incep sd-§i sarute
palmele.
Talpa ei calca
pe inima
mirelui.
42
Memoria -
cerul
presarat cu pasari
de umbre negre.
Invierea - muzica
cu dimensiunile
aripilor
de Ingeri.
Ochiul foamei - stomacul
muzicii din intristarea
pietrei.
43
Timpul ars - secundele
clopotului
din sangele iepei.
Timpul mor^ii - mdinile
intunericului din innoptare.
Disperarea - femeia
blestemdnd invierea
mor^ilor.
44
Cdntec rimat
Piatra cu coama felina
are surasul lung,
ca un timp.
Te iubesc anotimp,
te iubesc.
San de placere,
san de timp.
45
Intdlnire la cumpana nopfii
Tamplele \\\ erau
reci de asteptarea din ceasornic.
Vantul inro§ise sangele meu
pe degetul mic de la mana.
Ninsoarea cu cerbi
cadea logodind secunda tacerii.
Trecatorii intindeau
zapada pe coama stelelor.
Cand te-am vazut...
cuvintele au inceput
sd ardd.
Au inceput sd tremure
ca lacrima.
46
Diminea^a despletita
de ierburi amare -
inima.
47
Unicul amor ,
pietrele lumindnd apa
§i cerul deasupra
mea.
Floare de cire§,
vantul trecdnd prin salcii
§i fluturii dansdnd.
8 In aceasta pagina avem de-a face cu doua poeme scrise in specia literara
japoneza... katauta.
A se vedea: http://www.britannica.com/EBchecked/topic/313166/katauta.
Micile poeme anterioare, care nu au titlu, fac parte dintr-o alta specie literara japoneza
numita... haiku. A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Haiku.
Ambele specii poetice sunt mostre de concizie si de acuratete vizuala si sentimentala. In
ele concentrezi trairi mature, sentimente si imagini bine definite, interiorizate.
48
Lied
Lacrima pietrelor
se aude din noapte.
Rar se aude cdderea ei
pe metalul incins.
Tresar...
Nu pot sa adorm
cand cineva pldnge.
In noapte, sufletul meu
pldnge cu lacrima pietrelor.
49
Sunetul spiritului in ochii
cuvantului -poemul.
Apele vederii cu pe§ti -
cerul fara ploi promise.
Insingurare peste
vederea umarului -
amoral.
50
Abreviar
Firele de iarba
se impleteau cu
mana mea.
Citeai timpul
in palma.
Ma uitam in
ochii tai indragostindu-ma.
Iarba era
o logodna tanda.
Speram in vise.
51
Caii amurgului - ochii tai
intristdndu-mi
cerurile.
Frunza copacului - simetria
perfectd a Zeului.
52
Pasari zburdnde - sufletul
fraged al apelor de iarna.
Cochilii de melc in cuvinte
lacrimile gandurilor.
53
Covorul ro§u
Covorul inro§it de umbre
pe palma pietrei se preface,
in armonie §i culoare
§i, din reci linii, in opace.
Sedimentat intre elize
se scrie litera pe glezna,
ca o plecare intre spa^ii
delimitate de o bezna.
In firul camuflat de berze,
cu unghia cojesc in templu,
regescul obelise de piatra,
nascut din sange in antentu.
Ninsorile de miros verde
cu valul timpul il preface
§i ochiul vede printre randuri
cum sufletul reintra-n pace.
54
Carnaval de intenfii
Cubul pietrelor de car
ramane perimat de vis.
Psihanalitic se na§te
simbolul curselor de cai.
Liniile sunt reflexe
ale umbrelor din cercuri.
Culoarea, dusa pana
in noapte, devine
trans lucida.
Litografia unui zbor
se deschide
zborului.
55
Agenda iernii
Complexul lui Icar 9
se contempla prin
fiii lui Laocoon 10 .
Menada 11 exprima
instinctul rascolit
de Dionisos 12 .
1 "3
Gioconda centreaza
aterrfia privitorului asupra
atitudinii §i a expresiei fe^ei.
Calul copilariei
este
un studiu pentru Mozart 14 .
A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Icar.
10 Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/Laoco%C3%B6n_and_His_Sons.
11 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Menade.
12 Idem: http://es.wikipedia.org/wiki/Dioniso.
13 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Gioconda.
14 Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/Wolfgang_Amadeus_Mozart.
56
A ten tat la gloss a
Prin vitraliu intra
transcendentul in clipa.
Lumina difuza
se dizolva
in obelise.
Caroul cu forma
caselor lui se face
veridic.
Peisajul se anima
prin axul central
iar nudul coboara
scaraDuchamp 15 .
15 Aluzie la celebra pictura a lui Marcel Duchamp:
http://en.wikipedia.org/wiki/Nude_Descending_a_Staircase,_No._2. Date despre autor:
http://en.wikipedia.org/wiki/Marcel_Duchamp.
57
Incizie cu prezumfii
Simetria angajeaza
scurgerea timpului.
Mon§trii se nasc din
clarobscurul luminii.
Aripile frante se dizolva
pe cerul de fier.
Ciocul cladirii te
infward prin viziune.
Copacul se transformd
in diavol verde.
§i nervii se aprind
de nudul nop^ii.
58
Poem dintr-un poem
Am inchis ochii.
§tiam cum arafi §i in acel
intuneric.
Deodata ai aparut invaluita
in albul oceanului,
in albul oceanului de aer.
Mi-am adus aminte. . .
Poemul nu §i-a adus
aminte de tine.
Eu mi-am adus . . .
Ce puteam sa fac,
fara ca tu sa-mi
iube§ti sufletul?
Ie§isei din apa
nuda §i plina de dragoste.
Ie§isei dintr-un tablou
de cuvinte.
Mi-am plecat umarul ca sa treci
peste el,
ca pe un pod
cu ace de iarba.
Mi-am plecat umarul
casa treci...
Am de tine nevoie.
Te mai iubesc §i
tu o §tii
dintotdeauna.
59
Ma ui^i adesea langa lampa
aprinsa a luminii.
§i eu nu fac nimic
ca sa salvez apele,
care ma acopera;
sa salvez murrfii,
care ma golesc de semin^e.
Peticele sufletului meu
sunt pentru tine.
Toate urmele mele
de zimbru
sunt
pentru tine.
Intoarce-te inapoi!
Te rog !
Intoarce-te §i anuleaza
vederea!
60
Drum far a infinit
Nu plec niciunde.
Inapoi sunt oase de
metal §i pietre despletite
§i goale de sange.
Eu merg inainte, prin ploaie
§i prin sarma
de zgura §i lapte.
Eu merg pe inima
pietrelor,
merg inainte.
Picioarele noastre
tocite intra
in pamantul lipicios
ca o miere de sange.
Nu abdic langa zidurile Troiei 16 ,
nici langa Esculap 17 .
Merg pana in
marile rasaritului.
1 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wikiATroia.
17 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Asclepios.
61
In secolul vitezei
S-a auzit un scdrfdit
de pdrguire a §oselelor.
Blocurile cubice, cu marimea
lor de colos
§i-au amintit pana cand
erau inainte.
Un accident de iubire
se provocase.
Fusese lumina stinsa
§i ei nu erau cei care
trebuie.
§i-a cerut scuze scanteia
de aluminiu.
Era chiar nevoie de balast §i cioburi.
Un moment. . .a fost lini§te.
Apoi mx . . .lini§te . . .
Scar^aitul meu de nuanfe
se auzise
din zerouri.
62
In oceanul de ape sta visul
Masinile de creat vise
sunt in apele oceanului.
Peste ele au trecut flori
de lotus, cu bra^e si ramuri electrice.
Nu in^eleg de ce ele
nu mai au ro^i.
Insa mersul se poate face si fara picioare,
doar pe soselele sangelui,
doar pe firul magnetic al creierului.
E timpul sau era timpul
sa le salvam din ape.
Mai am numai o cheie.
Cu ea se destupa
sticlele de aburi.
63
Profeiie pentru ferestre
Vom avea cuvinte
pentru petele negre
ale melcului.
Nici sunetul §i
nici gandacii de paie
nu vor mai strecura,
in urechi,
ploi de oua.
Vor curge chiar din noi
poemefara lumini §i stele.
Imaginile berzei
vor curge prin noroaie
§i prin cenu§a.
Vom aduna toate penele
aruncate ale pasarii numite
suflet.
Viitorul va fi inselat
cu o usa in perete.
Ne vom lupta cu timpul.
Va ramane doar
poezia sa decida.
64
Dinainte de visul dragostei
Freamatul frunzelor imi aducea
presentimente de indragostire.
Se facea noapte. . .§i nu
indraznisem sa adorm
langa genele pernei.
Mi-am intors piciorul
spre gandul tau.
Te-am intalnit,
paradoxal,
mergand spre noapte.
Nu ti-am dat nicio pasare alba,
niciun cuvdnt.
p-am dat un zambet confuz
langa apa cristalina a fe^ei.
Am adormit fericit langa vis.
Tu erai mai frumosd
ca noaptea visului meu 18 .
18
Finalul celui de al doilea volum de poeme. Am redat aici circa jumatate din
conjinutul sau.
65
File de jurnal. Inainte de a implini 19
ani...siputin dupd aceea
13 martie 1996
Cred ca unul dintre motivele scrierilor mele este acela at
inceputului. Imi place inceputul. Imi place sd incep. Dupa ce
incep sunt sigur ca voi spune ceva din ceea ce cred, din ceea ce
am in mine.
Pe parcursul scrierii imi vin ideile care imi trebuie, chiar
daca, uneori, mai sunt §i excepfii.
Oboseala §i stresul intelectual imi provoaca multiple
carenfe in scrisul meu §i in domeniul interpretarii.
Pentru ca incep sa scriu oricum m-a§ simfi §i in orice
stare as fi. Si am observat ca acest lucru a inceput sd-mi
dduneze.
Nu stau prea mult ca sd ma gdndesc la subiectul pe care
il tratez §i nici nu reflectez prea mult la ceea ce am sdfac.
In felul meu sunt un luptdtor cu timpul, care cauta sd-l
invingd tot timpul.
66
Ma indispun, din ce in ce mai mult, conversable prea
facile. Savurez insa discmiile despre problemele eseniiale ale
omenirii. Imi plac oamenii care §tiu sa puna intrebari §i, mai
ales, cei care §tiu sa se intrebe dureros.
Momentele de descrefire ale frun^ii sunt relaxante §i
intdritoare pentru mintea mea. Ma simt bine intre oamenii care
§ tiu sd-si foloseascd aptitudinile lor spre a se amuza frumos,
vivace.
Voia buna este un tonifiant in orice moment greu al
vie^ii, insa, pentru ganditori, lucru acesta este pentru pufin
timp.
Ganditorul nu poate fi niciodata (aproape niciodatd)
liber. El reflectd fiecare secunda prin filtrul con§tiin^ei sale
spre binele operei pe care o infaptuie§te.
Ma simt consacrat spre gdndire §i meditate, spre
create, spre aprofundarea continud a problemelor „curente"
ale spiritului uman. Acestea sunt problemele din tot timpul,
de§i unele sunt ale momentului.
Ma simt chemat sau, dupa cum spunea Eliade 19 , „simt
chemari" pentru a fi in mijlocul evenimentului, al
fenomenului, al tainei.
Imi place sa vorbesc numai in momentul in care simt ca
trebuie sa „/?m/ez" - dupa cum spunea Noica 20 - o idee.
Ideea, pentru mine, inseamna totul sau aproape totul. O
idee este de our cand este pe gratis §i este de sdnge sau din
tine cand te canonesti sa o smulgi, zile in §ir, din fiin^a ta.
Ideile mele sunt crdmpeie din mine, sunt pdrfi din mine
aruncate in lume, cum spunea Heidegger 21 .
Eu le arunc §i le las sa rodeascd. Nu §tiu cate semin^e
vor face radacina, insa ma consolez cu faptul, ca macar una sa
prinda.
19 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Mircea_Eliade.
20 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Noica.
21 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Martin_Heidegger.
67
Am citit, intr-o dupa amiaza, pe peretele unei §coli, un
99
fragment din D. D. Ro§ca despre sistemul filosofic, care m-a
influeniat mult. De atunci am ramas in mine cu un fior at
rdzboiului fa^a de sistem, fa^a de ceva ermetic.
„Cine se infrdnge se are pe sine", spunea dictonul.
Insa „nu vreau sd ma rdscol impotriva lui Dumnezeu",
cum spunea Noica despre Blaga 23 , pentru ca nu trebuie sd md
opresc la ceva, care nu mai are devenire... iar sistemul filosofic
inseamna ceva desdvdrsit.
Nu am incercat sd teoretizez un sistem. In situa^ia de
fa^a nici nu cred ca as fi in stare. In fa^a unei asemenea munci
titanice mi se pun multe obstacole, pe care nu le pot solufiona.
Una dintre problemele esen^iale ar fi cosmologia, pe
care nu §tiu sa o prezint „filosofice§te", cum spunea nu §tiu
care filosof.
La baza tuturor scrierilor valoroase cred ca trebuie sa
stea, in primul rand, revelafia, inspirafia sau genialitatea. Fara
aceste „motive" majore nu pot sa vad cu ochi buni o scriere
anume.
Imi place foarte mult sd simt ceea ce a sim^it scriitorul §i
pentru aceasta simiire ma pregatesc anume, din timp, pentru ca
sa fm la indliimea mea, a cat pot eu, pentru ca atunci cand
citesc sa pot oglindi, in fiin^a mea, starea lui de spirit.
Cred ca acesta este rolul pe care trebuie sa il joace un
bun cititor. sa se pregateasca spre inielegere §i nu cu
inielegere, nu cu idei preconcepute. El trebuie sd se deschidd
textului pe care il va parcurge.
Cititorul trebuie sd se transpund in nara^iune sau sd se
puna in locul scriitorului, pentru ca sd simtd cum este scriitura
§i care e starea, starea profunda a scriitorului. Adica ce ifi
spune cartea §i cum vrea sd se transmitd, in fiin^a ta, autorul?
Cu cat §tii sd te inielegi, cu atat po^i sd citesti §i, mai
ales, pofi sd scrii.
22 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Dumitru_Ro%C8%99ca.
23 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Lucian_Blaga.
68
E foarte interesant sa infelegi din comportamentul
femeilor ceea ce cred despre ele insele. Important pe care si-o
arogd fiecare demonstreaza simpatia pe care au primit-o sau o
primesc din partea numitor persoane.
Le place sa fie interesante atunci cand §tiu ca produc
fascinate. Singurul lor mare defect insa este marea
superficialitate in gandire, de care, foarte multe, sufera
amarnic. Ar merita, sincer spun, fiecare dintre ele ceva mai
bun.
Cum simte un ateu? Singurdtatea profunda este primul
reflex al lui de a fi. Insa se complace in aceasta stare tocmai
pentru ca vrea safie as a.
Simte in el intuneric: unul imens §i nedefinit. Insa, la o
extremitate a intunericului vede o lumina difuza, dar de care se
teme.
Exista Dumnezeu? Exista altceva ve§nic?
De aceea nu po^i fi ateu din tot sufletul. Te intorci
inapoi, la ceva din insasi fiin^a ta.
14 martie 1996
Portret moral. Bogdan I. lupta pentru a cdstiga dreptul
care i se cuvine, pentru faptul de a fi socotit bun. In aceasta
lupta intampina greuta^i familiale §i morale.
Fratele lui pleaca la manastire pentru un anumit timp. Se
intoarce de acolo cu dorin^a de a se realiza ca pictor
bisericesc.
Greuta^ile sale, plus alte caren^e ale lui (de care §i-a dat
seama in ultimul timp), il iritd enorm. Psihicul incepe sd-i
cedeze. Da semne de nervozitate . . .
I§i fixeaza privirea undeva §i nu mai aude nimic in jurul
sau. Vorbe§te, de multe ori, pentru sine sau, atunci cand stai
langa el. . .il vezi ca vorbe§te de unul singur. . .
69
Ceea ce am observat in ultimul timp e ca imi uit
„prietenii" imediat. Cand aflu ca ei au fost ni§te miei cu bland
de vw//?e...amintirea lor mi se suspendd. Devin pentru mine
ni§te straini mai strdini decdt strdinii.
Tipul avarului. El §tie intotdeauna cum §i cdnd sd
profile de ocazie, adica de oameni. §tie sd linguseascd. §tie sa
ca§tige din orice fleac, din orice lucru fara o prea mare
important.
Cunosc avarii dupd ochi, dupa ochii extremi de mobili,
de rdi §i de rdzbundtori.
Sunt slabi §i posaci cand sunt singuri §i ni§te hiene cand
sunt cu al^ii.
§tiu sd vorbeascd mult, unii, dar cu abilitatea extrema de
a nu spune nimic despre ei in§i§i. Mai ales §tiu sa se
dezvinovdteascd cu „ingaduin^a", cu o maliiiozitate drdceascd.
Observ in fiin^a mea o placere sporita spre a citi jurnale
personate. Nu imi plac intimitdfile pentru ele insele ci
transmiterea de inielepciune, de experien^a, din cele mai
viguroase saufirave exprimari.
Imi place sa in^eleg „altfelul" oamenilor, cum au trait §i
au exprimat ei ceea ce au trait. Nu imi place ca sd md regdsesc
pe mine in al^ii ci sd li regdsesc pe alfii in mine.
Imi place sa vad cum se formeazd ideile lor §i cum le
addncesc la modul personal.
Din acest motiv, ma sperie doar timpul cand nu o sa mai
gasesc lucruri noi, foarte noi sau cand n-o sa mai am la ce sa
ma gandesc . . . Oare? !
70
Nu pot sa in^eleg cumin^enia docta (a se citi: parsiva) in
ruptul capului. Imi este greu sa in^eleg cum gdndesc ace§tia tot
ce e in jurul lor. Ei par intotdeauna „nevinova^i" §i „simpli".
Aceste lucruri, aceste mdsti nenorocite, pe care §i le trag
oamenii pana in sdnge, mi-i fac grefosi. Insa ei cred ca
sunt...„incognoscibili".
Incep sa ma apropii - o simt - spre o altd cotiturd din
via^a mea. Simt ca trebuie sa fac o traversare peste un pod
esenfial. La capatul podului se intrevede un nou drum.
15 martie 1996
Astazi am primit ideea: inspiratia caut-o in insemndrile
tale pentru poezii. Cand am sa reincep sa scriu, am de gand sa
locuiesc intr-un mediu mai calm §i, neaparat, singuratic.
Idealul meu de acum: muntele, lacul, lini§tirea. Insa de
unde toate acestea? !
Ma tenteaza ideea pdrdsirii . . .Ma atrag noi lucruri,
lucruri tari...
In visele mele ma vad plecat in „strainatate". Asta
inseamna. . .,,dor strain"?!
Apropierea de oamenii pe care ii iubesc, ii admir §i ma
iubesc §i ma admird, ma opre§te, de fapt, ca sa imi indeplinesc
„geniul" meu, vorba lui Eliade 24 .
Atmosfera aceasta „plina de afectiune" ma moleseste
mental cat §i fizic. A inceput sa imifaca rdu dragostea.
24 Mircea Eliade.
71
Elogiile pe care le primesc §i entuziasmul unora pentru
mine ma cople§esc §i ma sustrag de la lucru.
Aceste manifestari, foarte placute, ale iubirii lor, ma
imbata...§i apoi imipare rau pentru ele.
Solu^ia: fugi de oameni, daca vrei sa creezi mult §i bine !
Starea spiritului meu se addnceste in rau. Dupa masa de
seara mi-am reamintit ca am mai trecut de trei ori prin astfel de
stdri spirituale. Insa nu ma tern, pentru ca §tiu ca dupa aceste
turbulence apare soarele, ca dupa ploaie.
„Cu noi este Dumnezeu, nn;elegeti neamuri §i va
plecati". . . E timp §i pentru mai bine.. .
Ma simt sdrac in idei. Trebuie sa joe insa pdnd la ultima
carte.
Cum ajung sa extrag abstractul din concref! Am vazut
a. Nichita 25 . Nichita e eel mai
realului. Insa eu nu in^eleg cum seface.
asta la Nichita . Nichita e eel mai bun la abstractizarea
Nu in^eleg: exista oameni care nu vor sa fie bagafi in
seamd dar nici nu le place insa sa tacd din gurd. Te mai
in^eapa, a§a, din instinct. . .
§i asta, observ adesea, ca nu face eel care ifi e inferior,
in mod net...
25 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Nichita_St%C4%83nescu.
72
Am inceput sa intrevad existen^a de „sub cuvinte". Se
dezgroapa din mine par^i in care nu am cdlcat niciodata.
In aceste spa^ii nu a intrat nimeni, nu m-a vazut nimeni,
nici macar eu. Ma simt ca un desert, in care vad cum intra
primul vant, prima adiere care stdrneste pustia.
Vad in mine muntele. A aparut muntele, incomparabilul,
sublimul. Iar eu sui §i cobor, sui §i cobor. . .Liftul lui Eliade se
dovede§te adevdrat. Adica sus sau jos e totuna daca mergi,
daca nu te opre§ti.
Exista un „neant al existen^ei" care creeazd in fiecare
din noi. Momentele de vedere ale acestui neant sunt...o pace
addncd. Din acest neant ies marile opere ale lumii. Sa ne
aducem aminte ca Dumnezeu a creat din nimic.
Rasul scoate in evidenfd - in excesul sau, la cote
maxime - cea mai veridicd fa^a a oamenilor. Atunci vedem
dedesubtul omului }d§nind la vedere.
Cred ca al treilea volum de poezie o sa se cheme:
27
Metafizica sensului .
16 martie 1996
26 Mircea Eliade. ..care vorbea despre o experienta interioara pe care am trctit-o si eu...si
la care m-am referit aici.
27 In cele din urma s-a numit: Rosu transcendental.
73
Ira^ionalul nu se poate intelegel Ce e creapa artisticdl
Drarea in Infern" impreuna cu Marin
atdta ural". Pedagog...Cine este pedagogl
— OR
„Coborarea in Infern" impreuna cu Marin Preda . „De unde
Sa conduci ac^iunea spre demonstrarea unor lucruri.
Durerea spirituals doare mult de tot.
Drama intelectualului care nu se poate complace in
mediocritate.
Entuziasmul de inceput.
Prea multa speranfd, care va fi gdtuitd cu admirabild
indiferenid.
17 martie 1996
Pot sa scriu despre... anti-creafiel Adica despre inhibifia
mea. Ea ma dezoleaza, ma ingroze§te §i ma insingureaza. Intru
in aceasta stare inconfortantd, mai ales dupa citirea unor
anume poeme, care au la baza sentimente dramatice.
Insa nu imi pot exprima ce simt. . .de§i m-am exprimat in
chip §i fel.
Morala: in actul crea^iei sa fii tu insufi, cand sim^i ca
vrei sa fii. Daca te iei dupa critici...se alege praful de toate
sentimentele tale pline.
Drama scriitorilor mici e aceea ca cred mai mult in
altii. . .decat in viafa care izbucneste in ei.
Am momente cand inventez probleme interesante. Poate
ca asta imi e §i rostul: eel care intreabd.
28 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Marin_Preda.
74
Adevarul se gase§te de la sine, fara prea mult efort.
Trebuie numai sa astepti momentul potrivit. Cred ca am
nevoie de multa destindere. Am sa incerc sa distrug cochilia
mea de fier, in care timpul ma inchide. Trebuie sa fm puternic.
Una dintre bolile mele incurabile: a aprofunda continuu
problemele care ma dor. Vad cum in mine mai multe tendinfe,
parut antagonice, se armonizeazd.
Nu §tiu cand am sa gdsesc ideea, care sa-mi serveasca,
pe tava, sensul.
Ceea ce am scris pana acum simt ca ma reprezinta prea
pufin. Poate, pe viitor. . .
Ma simt legat, ca printr-o vraja, de o domni§oara
(prietenii mei spun ca e figanca). O vad venind la Biserica.
Fata asta are ceva irezistibil, pe care nu-1 gasesc la alte
fete. Ma leaga de ea o fascinafie aparte. Ochii, gesturile,
zambetul ei ma cheamd, parca, tot timpul.
Simt ca ma cheama lumina ochilor ei, liniile fe^ei,
mi§carile trupului ei, insa nu pentru erotismul trupului, ci
pentru obscurul sufletului ei.
Simt ca nu o infeleg: asta ma intrigd §i ma fascineazd in
acela§i timp.
Nu am o pasiune pentru ea, dar ma obsedeazd. O
cheama Adina, a§a mi s-a spus. Nu am vorbit niciodata cu ea.
75
Prin ea incep sa o in^eleg, atat de bine, pe Maitreyi 29 a
lui Eliade.
Partea din mine, care iube§te exoticul, se pare ca iese la
suprafa^a. Care va fi insa urmareal
Cand am sa ma regasesc pe mine insumi, cred ca numai
atunci voi putea sa scriu „autentic". §i sunt ferm convins de
faptul, ca am sd-mi dau seama, cu varf §i indesat, cand voi fi
autentic.
19 martie 1996. De oamenii geniali trebuie sa te apropii
numai umilit §i cu inima curata.
21 martie 1996. In mine exista „locul tacerii", pe care 1-
am exprimat in diverse moduri. L-am exprimat cdntdnd,
scriind poezie, in dragoste, in lini§te, in conversa^ie. . .
23 martie 1996
Niciun scriitor nu poate fi adevarat, daca nu are
tendinfa, de cateva ori in via^a, ca sa distrugd tot ceea ce a
creat cu atdtapatos.
29 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Maitreyi.
76
Dupa aceste incercdri grandioase te intorci un alt om,
mai puternic, mai sigur pe tine, mult mai realist, pentru ca §tii
cdpofi, ca ai putea sd renunti la tine insuii.
Gandul consoldrii este acela, ca maine pofi spune ceea
ce ai de spus.
.30
Miguel de Unamuno , Agonia crestinismului: „o
credir^a care nu se indoieste este o credinfd moartd'";
„cre§tinismul este ofuncfie a lupteF.
Cartea lui fundamentala: Sentimentul tragic al viefii.
,31.
Tereza de Avila : „Mor pentru ca nu mor". „Moartea
este suprema singurdtate" .
' Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Miguel_de_Unamuno.
Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Tereza_de_%C3%81vila.
77
Bossuet 32 : „Te schimbi, deci nu e§ti adevdruF. „Ura §i
invidia sunt forme ale iubirii", dar forme deformate.
„Adevara^ii atei // iubesc nebuneste pe Dumnezeu".
„Faptul de a zdmisli este o agonie , \ „Individualitatea este tot
ceea ce poate fi mai universal".
Cuvintele mele, pe zi ce trece, capata greutate.
24 martie 1996
Ultimul cuvant: „Ei au incredere in tine mai multa decat
ai tu in tine insirfi".
Mi-am vazut umbra §i mi-am zis: „Cat de goala este cu
plinatateV\
Culoarea se transforma in neculoare §i pentru aceasta
ma intreb: Exista, oare, cu adevarat, culoarea sau exista numai
aparenfa culorii?
O zi cu soare. Prima zi adevarata de primavara. Sunt
intr-un tren personal, singur in compartiment. Amnezia la
Eliade : „Noi suntem nemuritori dar am uitat".
32 Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/Jacques-B%C3%A9nigne_Bossuet.
A se vedea si: http://www.teologiepentruazi.ro/2007/01/19/bossuet-si-sfantul-antim-
ivireanul-sau-despre-denigrarea-iubirii-adevarate-in-profitul-mandriei-exaltate/.
78
Rasturnare coperniciana 34 . Pentru Nichita 35 nu soarele
rasare ci pdmdntul rasare.
Semnificat §i semnificant. Lucru §i cuvdnt.
26 martie 1996
Coincidentia oppositorum .
Dumnezeu: sfera care are centrul pretutindeni §i
circumferinfa nicaieri.
Citesc Eugene Ionesco 37 , Pascal 38 §i Kierkegaard 39 . . .
„Fiin^a are niveluri de adevdr", C. Noica 40 . Pamantul
brun in locul pamantului galben. Despre creafie, ispitd,
iscodire §i iscusinid cu Noica .
27 martie 1996
AD
„Jurnalul de la Paltini§" ...§i noi schimbdri, mai bine-
zis refleciii asupra destinului meu cultural.
Trebuie sa ma intorc \afilosofia inceputurilor, la greaca
veche §i la limbile strdine pentru o diagnozd aprofunzimilor.
Tenta^ii care cer timp §i sacrificii enorme din partea mea
dar care meritd.
33 Mircea Eliade.
34 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Nicolaus_Copernicus.
35 Nichita Stanescu.
36 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Unity_of_opposites.
37 Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/Eug%C3%A8ne_Ionesco.
38 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Blaise_Pascal.
39 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/S%C3%B8ren_Kierkegaard.
40 Constantin Noica.
41 Idem.
42 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Jurnalul_de_la_P%C4%831tini%C8%99.
79
Trebuie sa tree din starea de noviciat naiv spre marea
trezire a spiritului. Vreau sa inceapd aventural
Ceea ce traiesc acum se poate caracteriza cam asa: am o
sete nefireasca, navalnica de a cunoaste tot felul de lucruri
incitante.
Insa sunt extrem de sdrac si de nestiutor. Imi trebuie
patru maestri pentru cele 4 lucruri fundamentale pe care mi le
doresc.
Dumnezeu, Prea Bunul, poate sa imi daruie aceasta
ultima grape: aceea de a iesi, din somnul adanc al nestiin^ei, la
lumind.
To^i care aud ce sarcind grea, enorma, mi-am luat sunt
uimifi si imi spun sa am grijd de sanatatea mea. Cred ca au
dreptate. Insa ceea ce ma poartd e dorin^a de a ma implini
spiritual si mental.
Intrevad in fa^a mea o muncd titanica, care sper sa-mi
dea o deschidere a problemelor care ma frdmdntd si sa-mi
aduca altele. Am multe speranfe dar si incertitudini.
4 aprilie 1996
M-a salutat in tren un barbat, care credea ca ma
cunoaste, dar pe care eu nu il cunosc. A fost interesant modul
cum mi-a zdmbit. A fost magnific. Am cunoscut linistea
„sincera" pentru cateva secunde.
Sunt in tren. Merg spre Rosiori 43 . Am revazut o poezie,
care, la nasterea ei, mi-a placut, insa nu si acum.
Dr. Virgil Enatescu 44 : 1. „Normalitatea este extraordinar
de vasta si de variatd, mai mult decat patologia"; 2. ,,Cu cat
individul este mai inteligent cu atat face o economie deforfd in
scris".
43 Rosiorii de Vede.
A se vedea: http://www.satu-mare.ro/scriitori/enatescuvirgil.html.ro.
80
21 aprilie 1996. Sunt punctul imde se aduna planeta.
Imaginea care nu se vedea in fata era maifrumoasd.
22 aprilie 1996. Prima zi de §coala 45 , dupa Pa§ti. Soarele
insa imi produce dureri de cap.
23 aprilie 1996. Mi s-au jurat o parte dintre caiete din
internatul C. iar sacoul men este la femeia de serviciu. Nu prea
se fac ore. Insa, in schimb, am visat ca pictam.
10 mai 1996. Privesc lucrurile din mine spre mine in tot
ceea ce fac. Ma gandesc insa mereu la o privire dinspre inspre
afard de mine. Astfel cred ca pot sa spun mai multe. Insa mai
incifrat. . .
19 august 1996. Intuiiia este inexprimabilul. Inevitabilul
se aude prin timp mergand. Victoria intotdeauna trebuie sa
treacd printr-o infrangere.
1 noiembrie 1996. Sunt 19 ani de la moartea mea, adica
de la nasterea mea... Sau cum ar fi fast... daca. Dumnezeu nu
m-arfi scdpat prin cutremur.
45 Eram liceean pe atunci.
81
Primul cadou pe care 1-am primit: un mar. Al doilea: o
cana cu apd. Al treilea: un scaun. Al patrulea: o suta de grame
de vodcd. Al cincilea: o coca cola.
E o noapte alba. N-am dormit deloc. Pasarile diminetii
inoatd in lacrimi rotunde.
15 noiembrie 1996. Mi-a spus: „Niciodata sa nu crezi ca
te ajutd cineva". Nu-1 pot crede.
„Spuma marii" se traduce cu: „ni§te boi §i ni§te famenF '.
23 decembrie 1996. Intr-o laptarie a lui Enache/ Ianache.
Ne-am intalnit cu „geniile" cu dolari. Exprimare
valentinianina.
6 ianuarie 1997. loan Dor: „Ei lefac dar nu le accepta".
Poate ca are dreptate.
1 februarie 1997. Uneori tdcerea e mai addncd ca
moartea. „Frumosul face sa fie nevinovat uratul din noi". Insa
uratul e o fascinate a nelini§tii.
Desconsiderarea este o plaga sl intelectualitatii.
Daca vrei ca sa desenezi un om trebuie sa il introduci in
simbolurile artei.
82
Rosu transcendental
(vol. 3, poeme, 1997)
Poem
Ochii mei sunt
in palmele tale.
Eu sunt...
Aminte§te-Ji!
Stau la marginea
infinitului.
83
Plans
De ale tale lacrimi
botezat
langa luceferi.
M-am intors.
A fost drumul
prea lung.
Cand soarele va apune,
atinge-mi sufletul !
84
Vis
Langa o §oparla verde
ifi vazusem frumuse^ea.
Erai aceea§i,
cu nu maipuiina lumina.
Am pus mana la spranceana
sa cada
o lacrima.
85
Rote§te-mi bra^ul ca
sa ajunga vdnt.
E o lini§te mai
addnca 46 .
In acest volum aveji de-a face cu o poezie miniaturizatd, cu o poezie formata din tu§ e
esenfiale. Sunt poeme crochiu: cuprind in pufine cuvinte stari care tree dincolo de
cuvinte. E un volum de stare, de adancimi plenare.
Tocmai de aceea volumul este intitulat roztu, adica iubire, iubire care transcende
cuvintele, iubire spre care trebuie sa mergi, spre care trebuie sa mergi depasindu-te
continuu.
86
De cand adormeam
te iubisem.
Inca din
lumina.
Eram mai mult
un poem
§i
wn vis.
87
M-am intors.
Sunt mai mic
cu o secunda.
Am venit
odata
cu
zborul.
88
Lasa-ma din
amintire !
Vreau set uit
cu mai multa
vreme.
89
Ma tern sa-^i
spun...
ca pasarile,
de atata zbor,
au devenit albe.
90
Atinge-mi
ochii cu buzele !
Sunt rece
de somn
§i de vis.
Langa timp:
eu
§i
cuvintele.
91
In tampla luminii
sdnger.
A inserat
anotimpul.
Eu voi
ramane
iubind.
92
De frumusetea ta
ma iluminez.
Sunt eu:
poetul Ingerilor.
Muzica sferelor
este deplina.
93
Dezbraca-^i luminal
Eu
te intreb de
sublim.
94
Poem simplu
Daca eu a§ muri ucis
de lumina,
nu-i a§a ca tu ma
vei aduna
din cuvinte?
95
Rodul lacrimei
§terge-l!
M-am intors
din lacrimd.
96
Pe genunchiul gol
tree faldurile
mor^ii.
Tree §i ma
las in urma.
Langa cuvinte
adorm
§i
visez.
97
Unde pleci tu
eu ramdn.
Nu am
decat
numele.
98
Am sa vin
inapoi, atunci cand
vafi ziua.
Atunci voi fi
copil.
99
Nu imi este teama!
§tiu ca apele
se vor limpezi
de pe§ti.
Oceanul va fi
ca o oglinda.
Se va vedea, prin el,
zborul.
100
Jertfa adusa sufletului.
lata florile
§i miresmele lor\
lata frumuse}ea
padurii inverzite!
lata aurul
cuvintelor mele !
In tot ce este
ramdne
lumina.
101
Cand pasarile
vor
pldnge,
eu
nu voi mai vedea
valurile.
102
Doamna, sa nu
ma iube§ti!
Mai bine uita
cuvintele §i
iubirea.
Sunt prea pufin
§iprea mult.
103
Inva{ sd ma rog.
De noapte
va fi incd.
In cuvinte
sunt singur.
Acum md
nasc.
104
Credeam in tine
sa-|i spun
te iubesc.
Ma sim^eam
singur.
De vina
erau
anatemele
celor care
m-au iubit
prea pufin
§i pe care i-am iubit.
mult prea mult.
105
Blesteama-mi
visul,
dar nu ma
blestema
sa-l
visezl
Pamantul
e
rece.
106
Cand Ingerii
vor
adormi
am sa le
fur
Uninfect .
Imi voi face
din ea
zdmbet.
107
Petalele
sunt zile
de
somn.
Iar somnul
e trupul cuvantului.
108
E pustiu
langa ora.
Timpul
e tdrziu.
§i eu
sunt
deja
in trecere.
109
Sufar de
stele.
Ele
imi
acopera
seara
pleoapele.
110
Imbra^i§eaza-mi
ochii!
Am nevoie
de linistea
lor.
Din acel
plans m-am nascut.
Semanam
cu o liter a.
Ill
Cerul era alb .
Eu eram
o
idee.
Aveai
mana plina
de
ochi.
§i eu
te puteam
privi.
112
Pisica trecea
prin noapte.
Eu ma vedeam singur,
dar te vedeam
§i pe tine
cdutdndu-md prin toate
lucrurile.
Bra^ele mele sunt
intinse.
Cuprinde-ma!
Vreau sci-fi simt
nemarginirea.
113
Este atat de
simplu sa
mori.
Este ca §i cum
as. deveni
zborul
unei
pasari.
114
Am orbit
privindu-te.
Mi-a dibit
lumina.
Mi-e dor
dor
sunt.
115
Din frunte mi-au
rasarit aripi
§i am inceput
sd zbor
prin Paradis.
Am zburat
pana cand nimeni
nu mai m-a finut
minte.
Ma mai fii minte,
iubito?
116
Inimile nop^ii
sunt
triste.
Eu sunt
doar singur.
117
Chiar acum
am sa zbor.
Voi zbura
ca o umbra.
N-am sa te
mai vad
decat
cape o
aripa.
118
Cocorii,
ca §iraguri
de drumuri,
care se intorc...
§i eu intorcandu-mi
sdngele inapoi.
119
Treze§te-ma,
ca sa nu fie
prea tdrziu !
Mai aproape
mi sefac
cerurile.
Lacrimile de sare
au
sufletul violet.
Nu mai vad
ierburile.
120
De cateva nop^i te tot
visez.
E§ti o senzatie prelunga
ca melancolia.
Cand va fi timpul,
timpul va deveni
iara§i
viafd.
121
Bat din
palmele diminetii.
Rasaritul
se apropie.
El este dincolo
i -47
de por^i .
47
Poemele de pana acum reprezinta primele 10 foi, in integrum, ale celui de al treilea
volum.
122
Gladiolele
au trupul
sub^ire
ca
o punte
a viselor
§i eu
tree
indragostit
de
o
muza.
123
La colful
planetei
ne povestim
de noi.
Suntem
amandoi
adolescenfi.
124
Te mint cu
visele
mele.
Visul este
intotdeauna
ceva
care
nu
se
termina.
125
Se na§te
iara§i
o noua zi.
E semn ca
inca mai sunt
in sdngele meu.
126
A§teptam sa-mi
acoperi fa^a cu ochii tai.
Luminos imiparea
viitorul.
Acum buzele imi sunt
prdfuite de durere.
Am scris pe hartie
timpul meu.
El este de cdteva
cuvinte.
127
Cerul innorat ,
apele in valuri §i
eu inldcrimat.
Stau pe mal §i privesc in
nemdrginirea apei.
Pasarea canta
in lumini§ul verde.
Tu ma saruti lin.
Ca o pasare alba
ma strdngi sub aripa.
Zbor prin albastrul
cerului de iunie
§i intalnesc in
aerul luminat de alb
aniifrumo§i ai vie^ii.
48 In pagina de fata avem trei poeme in stilul poetic japonez. ..tanka. A se vedea:
http://www.americantanka.com/about.html.
Acest stil e o katauta conclusivd.
Adica prezinta in trei versuri, in cateva linii, atmosfera in care se deruleaza acjiunea,
pentru ca celelalte doua versuri, cele finale, sa fie o concluzie ermineutica a celor 3
versuri, a katautei, katauta care este un crochiu in versuri.
128
Broasca sdrind 49 -
aerul rdmdndnd
in urma.
ciment pldngdnd
(copiii strazii)
litera spartd
(dreptatea)
4')
Dupa haikul de fata...urmeaza poeme-ghicitoare sau haikuri minimaliste, dintr-un
vers sau doua.
129
vis spoit
(fericirea)
saman^aj9/m«
(iubirea)
linie aprinsa
(sarutul)
130
lemn verde
(patria)
imbra^are sincerd
(poezia)
lacrima grea
(durerea)
131
fantasma alergdnd
pe campul ierbii
(lima)
floare inmiresmdnd
apele dintre copaci
{umbra iubitei)
132
Eroare 50 :
incepand de
acolo de
unde gre§isem.
Plictiseala:
adunand toamna
prin literele memoriei.
Sonet:
mi-a cazut
in par
o noua stea
alba.
Urmeaza cateva haikuri extinse, definijionale, sintagmatice .
Haiku, in sine, e o forma poetica a concentrarii maxime a expunerii, a tu§elor principale
ale unui sentiment sau cadru.
Pentru mine haikul a fost intotdeauna poezia desavdrsirii, pentru ca transforms
expunerea intr-un simbol, intr-o metanarafiune.
133
Construc^ie:
albul zilei
pictat pe toate
gardurile inimii.
Constatare:
am impresia
ca eu sunt
cat un poem
al cerului.
Afis:
ingerul purta
imaginile mele
prin suflet
de scris.
134
Uimire:
din departare
ma vad. . .
Dar eu sunt...
aproapel
In ploaie:
simt poezia
cdzdnd.
§i eu o audi
Detaliu:
elanul cade
pe rana pietrelor.
Eu sunt din el.
135
Contemplate:
lini§te,
u§or, ca unfulg,
adormeam.
Diminea^a ma rasfrdng
in apele rasaritului.
Sunt o picatura
de roua albas tr a.
De ce nu pot mini
cand arde focul?...
A§ vedea sufletele
nemuritorilor . . .
136
Sub iarba
greierii au inceput
sd-si cdnte
trupurile.
Se apropie
inserarea inserdrilor.
Steaua gandurilor de piatra
se insingura
a§teptandu-se.
In cenu§a focului respird
pasarile anotimpului mut.
137
Pe ramurile gandului
au asfintit cocorii.
Sunt verde
de iarba.
M-am transformat
in frunza.
Glasul nop^ii imi canta
elegia frunzelor
de salcam.
138
piatra ruginita
(memoria)
Cules din cuvinte,
trupul meu
parasit mirarii.
Florile lacrimilor
au albit
sub umbra mea
de paltin.
139
Am incercat
sa ma privesc.
Eram subfire
ca o idee.
E atata tacerel..
Glasul lebedei
intra in mine.
Umbrele zilei
s-au mutat
pe foaia mea
ingdndurdnd-o.
140
Ce trist,
cand picaturile
de roua
sunt defocl...
Ma invalui in al
nop^ii alai de nunta.
Doamne, ce somn
mi se face!...
141
Ma intalnesc cu al cura^irii
foe peren in dansul
ploilor de primavara.
Sa §tii,
ca anotimpul
ma cerel . . .
142
Ma rog sa cada
o stea
intru
poem...
in al meu
sdnge.
143
Sunt de atatea ori
mai singur
cu noaptea.
Ranindu-ma fericirea
pldng pe al
aripei zbor.
144
Zbor:
pe lini§tea
din jur
se a§aza
timpul.
Tu e§ti o lini§te
vdnduta nop^ii.
145
Sunt aproape
beat de cuvinte.
§i nu ma lasa
via^a sa adorm . . .
O, ce be^ie e dragostea
care nu se mai terminal
146
Misterul:
cupa
penelor de fructe
in dansul oului.
Incantarea:
venele
amare ale sarutului
mfuga iluziei.
147
Copacii:
zidul
ghearelor de frimze.
Cerul:
mugetul
bisericii de stele.
poem cu semin^e
domestice
(adolescer^a)
148
liturghie de mirosuri
galbene
(reveria)
desert al parfumului
rebel
(moda)
suprafa^a de oglinzi
albe
(lacul)
149
plictis
al sculpturii
de metal
(ora§ul)
fir
de lapte
doinit
(pastorul)
fereastra
a lini§tii
(campia)
150
casa
visului alb
(patul)
cere deschis
(extazul)
paine fldmdndd
(tacerea)
151
trenul respira^iei
(existen^a)
acul rozelor
din ferestre
(ploaia)
ceremonial
de ghea^a
(zapada)
152
rugacwnea
morilor de vant
(entuziasmul uman)
tulpini
de cocori
(zilele cu lini§te)
umbra zborului
(cuvantul)
153
radacini
in piatra
(sentimentele sincere)
pleoapa aripei
(plimbare in pare)
galbenu§ sensibil
(bucuria)
154
diftongul indragostirii
(declara^ia de dragoste)
fructul macaralei
(blocul)
ciocul zborului
(libertatea)
155
culoare erodata
(femeia tristd)
diniii ochiului
(indragostirea)
STLTuXxApresat
(iubirea trecutd)
156
flori red
(mainile ei)
valuri
defrig
(zilele triste)
adormirea vitezei
(lini§tea)
157
§nur de vise
(via^a)
copite
de paine
(munca)
prafde muguri
(padurea)
158
botez al sprancenelor
(privirea)
osul de lumina
(steaua)
Te sarutam
cu un rasarit de
soare nou.
Ie§isera stelele.
159
jumata^i imperfecte
(paradoxurile)
Ea - un trup.
Iubirea ei. . .nevazuta.
pene cazdnd,
albindu-se
(zorii diminetii)
160
In §arpele brodat
pe cristalinul ochiului,
ma bucur.
Dincolo de noi...
o u§a se intredeschide.
E iubirea pe care
nu §tim
cum
sd o explicdm
mai frenetic.
albul intunericului
(perfectiunea)
161
51
prieten de sare
(lacrima plansa)
§oaptele cuvintelor
(scrisoarea)
51
Pana aici am transcris 24 defoi manuscriptice din volumul al treilea de poeme.
162
tipat vertical
(rugaciunea)
sdmburii eternita^ii
(Sfintii)
regasirea lebedelor
(genealogia)
163
linie licurinda
(omida)
ovalul
cu aripi
(pasarea)
164
praful ve§niciei
(eroii)
albatro§ii absolutului
(geniile)
165
lumina zburdnd
(fluturele alb)
Batrane^ea:
maipuiine
cuvinte
rostite.
Fascina^ia:
oprire
a respira^iei.
166
Capodopera:
terminarea
cuvintelor.
Nebunia geniului:
luciditatea
absoluta.
eclipsa ochilor
(somnul)
167
al intunericului viu
(culoarea nop^ii)
de albul zorilor
(orizontul inceputului de zi)
168
Totul deschis.
Ploaia
cazand
in sus.
Sufletul dansdnd
prin semne.
Oul ramand inch is.
Plecand...
Niciodata
regdsindu-te . . .
169
Inainte.
Intorcdnd sensul.
Punctul:
lumindndu-se
in sine.
Sfera:
acela§i punct
depdrtdndu-se.
170
pe fruntea-mi
fereastra
(spiritul)
Coborand
dinspre inceput
. .pasarile zburau.
spunand:
lumina albindu-se
din intuneric.
Ill
carpe diem:
traind ca
uitdnd.
Fortuna labilis:
pasarile
sunt din altele.
172
duet de §ase
(ochii)
de nenumarate
nenumarari
(nisipul)
173
viteza sensului
(semnifica^ia)
cumparata
din cuvant
(ideea literei)
174
u§a de lumina
(mana intinsa prietenului)
caietul admira^iei
(imensitatea cuvantului)
175
Cheama-mi
sentinta umbrei !
E lini§te nemarginita.
In mine striga
secundele.
E rugaciunea
astrului.
Inlacrimand tacerea.
Ca la o masa
a§tept.
176
Adun semin^le.
§tiu ca tulpinile
cresc in arbori.
Ploaie de
singuratate.
Langa asfiniit
fruntea.
Frunze
inverzind vantul.
Teama -
o lit era.
Ill
Ninsoarea
e adormita langa frig.
Pasarea
e in agonie.
E de ajuns numai s-o
imbrafi§ezi,
daca ai mdini.
178
Calul nechezand
in a§teptare.
Fanul odihnindu-se
la umbra mea.
Stelele fiind
cosite...
Deodata... liber.
179
Lumina // arata pe
Dumnezeu.
Ca dintr-o fantana -
iubirea.
Un inger ucis.
Ca o lumina ranita
• • 52
mima .
52
Pana aici am redat 29 de file manuscriptice din volumul al 3-lea de poeme.
180
Apele ajung
dedesubt.
Pamantul -
o lumind.
O lacrima
cdzdnd. . .
O detunatura.,
§i apoi...
tdcere.
181
zborul lacrimei
privind
in soare
cifra asfiniind
(varsta)
strigat infinit
(coco§ul)
182
arcul timpului
(reintalnirea)
Intindere de stele.
Numai eu
privind.
183
iubire cristalina
(Dunarea)
pamant dulce
(t.ara mea, Romania)
ochiul ve§niciei
(satul romanesc)
paine curata
(limba mea,
iubita mea limba romdna,
in care ma innemuresc)
geana luminii
(inserarea) 53
53 Poezia definifie, defini^ionala pe care am incercat-o din plin in acest volum de versuri
este eminamente metaforica. Ea dore§te sd chintesenfieze crezurile mele vizavi de
diverse probleme §i, tocmai prin aceasta, o face sa fie o poezie esenfiald, inimitabila,
addnc personalizatoare.
184
dansul mieilor
(floarea de vi§in)
coaja luminii
(bucuria)
copacul somnului
(inima)
185
Turmele visului
alb.
Pe sub stele...
zapada.
Caii amurgindu-se.
Sub semnul
cifrelor
somnul.
186
Frunzele ruginite.
Ca un fulg
cifrele
zburdnd.
Apa curgand.
Prin ea
ceasornicul.
187
Cifra,
in ea insa§i,
este
o na§tere.
In trupul ierbii.
Acolo
se recita
sufletul meu.
188
Pietrele mele
au un sdnge iubit
in suflet.
sufletul:
ca un poem
visdnd lumina.
189
cuvantul:
ca un suflet
inaliandu-se dintre ape.
Zboruri prin ferestre.
lumina, intunericul. .
Caderile stelelor ruginii.
Insu§i
pamantul
primindu-le.
190
Vai, a inflorit
peste ochii mei
sarutull . . .
u§i despletite
in singuratatea ferestrei
(lumina)
191
Sufletul ploilor
tarzii.
Ca o nunta
prin iarba.
Sunt orb in lumina.
In aceasta lumina
difuza.
192
Templul din ulmi.
Cand noaptea
se regase§te
in mine.
Umbrele vorbesc
de sub pa§i...
Cum sd nu Te ascult,
Dumnezeul meu? !
193
Privesc
in cifre.
Simt.
Aud in copaci
cum toate diminetile
se intorc inapoi,
la tine, ca sd te iubeascd.
194
noapte in litera
(ochiul meu te cite§te)
Revin din inapoi.
In talpa-mi
s-au incizat lacrimile.
Sub ochi
sunt luminile.
195
Durerea cuvintelor.
Focul sacru
arzdndu-mi
irisul.
In.
Chiar intru.
§i...
nevazand.
196
Aici, dincolo . . .
Cuvintele simple,
cele mai simple cuvinte
care ifi spun totul.
Beteala de cuvinte.
Ca un botez
cazdnd
din vrabii.
197
Sticla cerului albind
in ceasornic...
Cam a§a arata tacerile
care ne sinucid
bucuriile !
De octombrie.
Ploaia
taind
umbrele.
198
Singuri.
Innebunind ochiul
de dincolo
inspre mine.
Drumul singurata^ii.
Mai sunt §i voi fi
al cerului.
Misterul meu este
focul.
199
Spinarea cifrelor.
In golul enorm
caut pipaitul.
Aripile de sticla
pe umerii
padurii.
§i in urma
mistretului
glon^ul
pietrifwdndu-se.
200
Aripile crucii
cdzdnd
in ochii mei.
Aceasta este o linie
trans cendentald !
Taind tulpina.
Prin aer,
pldnse,
zborurile.
201
Inchizdnd ochiul.
Vederea ramanand
nevedere.
Fulgi impuri.
Radacinile singure.
In doua jumata^i.
Marul:
acela§i prieten.
202
Omoara-^i sanul,
iubito, pe pianul
muzicii!
Natura e rotunda.
Intai sd mor.
Totul se na§te
primului.
203
Organul vederii
nu are urechi.
Sunetul trece prin
miocard.
Nop^ile se
contopesc.
§tiu, o, atat de bine,
ca totul nu a inceput inca!
204
Deschide-mi
ferestrele !
Ochii mei
sunt enigme
de gheafa
vie.
Rastigne§te-ma!
Bate-mi cuiele in sange!
§i apoi saruta-ma cu rugaciunile
tale pentru mine.
205
Inapoi
cheama-ma\
Inapoi
cu mine insumi
§i cu tine insaii.
Fructul zemos.
Ochiul mdncdnd
destramarea.
206
De zi,
noaptea legandu-se
printr-o singura
aripa
atat de explicita.
Crede-ma,
pus sa cante durerea,
ochiul canta
cuvintele.
§i ele sunt bolnave de
dragoste
54
Finalul celui de al treilea volum de poeme... din care am redat partial
207
Cuprins
Dimensiunea cuvdntului
(vol. 2, poeme, 1997)
1. Poema gdndurilor [2-13]
2. Femeia in contur negru [14]
3. Preludiu clasic [15]
4. Regretabil pentru noi [16]
5. Indrdgostire defiecare zi [17]
6. Peregrinare [18-19]
7. Poem optimist [20]
8. Pleddnd pentru ce mai existd [21-22]
9. Povestea capacului dintr-un pare [23-24]
10. Gustul disperdrii de a spune [25-28]
11. Cdntecul poetului [29-32]
12. Oratie de nuntd [33]
13. Oprire a unei sacrificdri [34]
14. [Prietenii poetului...] [35]
15. [Vorbirealemnului...] [36]
16. [Ragetul cerbului...] [37]
17. [Alunecareaclipei...] [38]
18. [Sanul tau...] [39]
19. Ciclul germindrii [40]
20. Conturul cu umbre [41]
21. Cutia Pandorei [42]
22. [Memoria...] [43]
23. [Timpul ars...] [44]
24. Cdntec rimat [45]
25. Intdlnire la cumpdna noptii [46]
26. [Dimineata despletita...] [47]
27. [Unicul amor...] [48]
28. Lied [49]
29. [Sunetul spiritului...] [50]
30. Abreviar [51]
31. [Caii amurgului...] [52]
32. [Pasari zburande...] [53]
33. Covorul rosu [54]
34. Carnaval de intentii [55]
35. Agenda iernii [56]
36. Atentat la glossa [57]
37. Incizie cuprezumtii [58]
38. Poem dintr-un poem [59-60]
39. Drum far a infinit [61]
40. In secolul vitezei [62]
41. In oceanul de ape std visul [63]
42. Profetie pentru ferestre [64]
43. Dinainte de visul dragostei [65]
Fz7e de jurnal. Inainte de a implini 19 ani...si
putin dupd aceea [66-82]
Rosu transcendental
(vol. 3, poeme, 1997)
1. Poem [83]
2. Plans [84]
3. Vis [85]
4. [Roteste-mibratul...] [86]
5. [De cand adormeam...] [87]
6. [M-amintors...] [88]
7. [Lasa-ma...] [89]
8. [Ma tern sa-ti spun...] [90]
9. [Atinge-mi ochii...] [91]
10. [In tamplaluminii...] [92]
11. [De frumuseteata...] [93]
12. [Dezbraca-tilumina...] [94]
13. Poem simplu [95]
14. [Rodul lacrimei...] [96]
15. [Pe genunchiul gol...] [97]
16. [Undeplecitu...] [98]
17. [Am savin...] [99]
18. [Nu imi este teama...] [100]
19. [Jertfaadusa...] [101]
20. [Candpasarile...] [102]
21. [Doamna...] [103]
22. [Invatsamarog...] [104]
23. [Credeamintine...] [105]
24. [Blesteama-mi visul...] [106]
25. [Candlngerii...][107]
26. [Petalele...] [108]
27. [E pustiu...] [109]
28. [Sufarde stele...] [110]
29. [Imbratiseaza-mi ochii...] [Ill]
30. [Cerul...] [112]
31. [Pisicatrecea...] [113]
32. [Este atat de simplu...] [114]
33. [Am orbit...] [115]
34. [Dinfrunte...] [116]
35. [Inimile noptii...] [117]
36. [Chiar acum.'..] [118]
37. [Cocorii...] [119]
38. [Trezeste-ma...] [120]
39. [De catevanopti...] [121]
40. [Bat dinpalmele diminetii...] [122]
41. [Gladiolele...] [123]
42. [Lacoltulplanetei...] [124]
43. [Te mint cu visele mele...] [125]
44. [Se naste iarasi...] [126]
45. [Asteptam sa-mi acoperi...] [127]
46. [Cerul innorat...] [128]
47. [Broasca sarind...] [129]
48. [Vis spoit...] [130]
49. [Lemn verde...] [131]
50. [Fantasma alergand...] [132]
51. [Eroare...] [133]
52. [Constructie...] [134]
53. [Uimire...] [135]
54. [Contemplatie...] [136]
55. [Sub iarba...'] [137]
56. [Pe ramurile gandului...] [138]
57. [Piatraruginita...] [139]
58. [Amincercat...] [140]
59. [Cetrist...] [141]
60. [Maintalnesc...] [142]
61.[Marog...] [143]
62. [Sunt de atatea ori...] [144]
63. [Zbor...] [145]
64. [Suntaproape...] [146]
65. [Misterul...] [147]
66. [Copacii...] [148]
67.
68.
69.
70.
71.
72.
73.
74.
75.
76.
77.
liturghie de mirosuri...] [149]
plictis...] [150]
casa...] [151]
trenulrespiratiei...] [152]
rugaciunea...] [153]
radacini in piatra...] [154]
diftongul indragostiri...] [155]
culoare erodata...] [156]
florireci...] [157]
snur de vise...] [158]
botez al sprancenelor...] [159]
78. [jumatati imperfecte...] [160]
79. [In sarpelebrodat...] [161]
80. [prieten de sare...] [162]
81. [tipat vertical...] [163]
82. [linie licurinda...] [164]
83. [praful vesniciei...] [165]
84. [lumina zburand...] [166]
85. [Capodopera...] [167]
86. [al intunericului viu...] [168]
87. [Totul deschis...] [169]
88. [Inainte...] [170]
89. [pe fruntea-mi...] [171]
90. [carpe diem...] [172]
91. [duet...] [173]
92. [viteza sensului...] [174]
93. [usa de lumina...] [175]
94. [Cheama-mi sentinta...] [176]
95. [Adun semintele...] [177]
96. [Ninsoareae adormita...] [178]
97. [Calul nechezand...] [179]
98. [Lumina II arata...] [180]
99. [Apele ajung...] [181]
100. [zborullacrimei...] [182]
101. [arcultimpului...] [183]
102. [iubire cristalina...] [184]
103. [dansul mieilor...] [185]
104. [Turmele visului...] [186]
105. [Frunzeleruginite...] [187]
106. [Cifra...] [188]
107. [Pietrelemele...] [189]
108. [cuvantul...] [190]
109. [Vai, ainflorit...] [191]
110. [Sufletulploilor...] [192]
111. [Templul...] [193]
112. [Privescincifre...] [194]
113. [noapte in litem...] [195]
114. [Durereacuvintelor...] [196]
115. [Aid...] [197]
116. [Stick cerului...] [198]
117. [Singuri...] [199]
118. [Spinareacifrelor...] [200]
119. [Aripile crucii...] [201]
120. [Inchizand ochiul...] [202]
121. [Omoara-ti sanul, iubito...] [203]
122. [Organulvederii...] [204]
123. [Deschide-miferestrele...] [205]
124. [Inapoi...] [206]
125. [De zi...] [207]
Teologie pentru azi
2011
Editia de fata este o editie
5 5 9
online gratuitd
si e proprietatea
Pr. Dr. Dorin Octavian Piciorus
Ea nupoatefi tipdritd
si comer cializatd
5
fara acordul direct
al
Pr. Dr. Dorin Octavian Piciorus
Pr. Dr. Dorin Octavian Piciorus
Teologie pentru azi
Toate drepturile rezervate